Asa cum o demonstreaza numeroasele vestigii arheologice si marturii documentare, vaile Argesului, Mostistei, Galatuiului, Dunarii si Borcei constituie leagane de straveche locuire, ale caror începuturi se pierd în negura vremilor. Din timpuri stravechi, actualul teritoriu al judetului Calarasi a constituit si o zona de legatura intre Carpati, Dunare si Marea Neagra. Pe aici s-au încrucisat drumurile ce coborau din Transilvania sau din nordul Moldovei spre a ajunge la schelele de la Dunare sau pentru a trece in Balcani sau la Marea Neagra.
Primele sate din judet sunt atestate documentar înca din secolele al XIV-lea si al XV-lea, dar felul cum sunt mentionate confirma existenta lor dinainte de aceste consemnari. Marea lor majoritate apar in legatura cu daniile voievodale facute mânastirilor Cozia, Dealul, Radu Voda, Cernica, Arges,Snagov, Plumbuita s.a., sau unor dregatori. De altfel, in perioada secolelor XVI - XVIII sunt cunoscute peste 18 mânastiri care aveau proprietati in aceasta parte a tarii.
In ceea ce priveste raspândirea asezarilor in perioada secolului XIV - XVIII, se observa ca in timp ce zona centrala a Baraganului si Câmpiei Mostistei se mentine pana târziu slab locuita, vaile fluviilor sunt dens populate. Din cele peste 3000 de sate si târguri citate de I. Donat in lucrarea sa "Asezarile omenesti din Tara Româneasca in secolele XIV - XVI", gasim, pentru teritoriul judetului nostru un numar de aproape 50 de sate, dintre care amintim: Budesti, Spantov, Chiselet, Chirnogi, Cascioarele, Ulmeni, Manastirea, Varasti, Ulmu, Ciocanesti, Unirea, Jegalia, Cunesti, Gradistea, Calarasi, Oltenita s.a. Treptat, începând cu sfârsitul secolului al XVIII-lea si mai ales in prima jumatate a secolului al XIX-lea, se constituie noi asezari in spatiile din cele doua câmpuri, dar fenomenul va fi mai evident dupa aplicarea reformei agrare din 1864 si a vânzarilor succesive de suprafete de pamânt din terenurile statului la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea (Dorobantu, Cuza Voda, Curcani, Vlad Tepes) Dragos Voda, Stefan Voda, Independenta s.a.). Ultimele asezari rurale din judet sunt aparute dupa aplicarea reformelor agrare din 1921 (Constantin Brâncoveanu, Stefan cel Mare, Dragalina) si 1945 (Dâlga si Drajna). In ceea ce priveste o clasificare pe criterii etnografice a tipurilor de asezari din judet deosebim:
a) Localitati clasificate dupa localizarea geografica in teren:
- asezari situate în microdepresiuni usor suspendate având vetrele amplasate intre doua dealuri domoale (Sarulesti, Frasinet, Gurbanesti, Sultana, Gaunosi);
- asezari in trepte, amplasate pe terasele unor râuri sau lacuri (Valea Argovei, Mihai Viteazul, Varasti, Silistra, Ileana, Nana, Lehliu Sat);
- asezari de lunca, situate pe vaile principalelor cursuri de apa din judet (Budesti, Chiselet, Ulmeni, Spantov, Manastirea, Ciocanesti, Gradistea, Roseti, Jegalia, Borcea);
- asezari de ses, amplasate in câmpie deschisa (Dor Marunt, Dragos Voda, Perisoru, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Lehliu Gara).
b) Localitati clasificate dupa morfologie:
- asezari de forma neregulata, care sunt asezari vechi si s-au constituit prin amplasari succesive de locuinte, fara sa existe un plan dinainte stabilit (Mihai Viteazul, Lupsanu, Manastirea, Frasinet, Valea Argovei, Sarulesti, Gurbanesti, Ulmu);
- asezari alungite de-a lungul unui drum principal sau care urmeaza firul unei ape (Ciocanesti, Gradistea, Jegalia, Borcea s.a.);
- asezari geometrice, cu structura stradala rectangulara, sunt asezari noi de regula, înfiintate la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX (Independenta, Cuza Voda, Stefan Voda, Vlad Tepes, Stefan Cel Mare, Dragos Voda, Dragalina, Plevna, Nicolae Balcescu, Alexandru Odobescu etc.).
c) Localitati clasificate dupa profilul economico-functional:
- asezari predominant agricole (Lehliu Sat, Dor Marunt, Gurbanesti, Vlad Tepes, Jegalia, Stefan cel Mare, Lupsanu etc.);
- asezari agricole-pescaresti (Ciocanesti, Independenta, Valea Argovei, Mihai Viteazul, Lupsanu, Belciugatele, Ulmu s.a.);
- asezari agricole-pastorale (Roseti, Dichiseni, Borcea, Varasti, Spantov, Luica, Nana);
- asezari agricole specializate, amplasate de regula in apropierea oraselor (Modelu, Tonea, Valea Rosie, Mitreni, Fundulea);
- asezari industrial-comerciale (Calarasi, Oltenita, Lehliu Gara)
d) Localitati clasificate dupa regimul de proprietate:
Având in vedere ca in decursul evolutiei lor istorice, localitatile judetului au avut o situatie diferita in ceea ce priveste regimul proprietatii, putem întâlni cazuri în care s-au înfiintat pe mosii particulare (cazuri in care s-au aflat mai multe sate, inclusiv cele doua orase mari de azi, Calarasul si Oltenita), sau terenurile pe care s-au ridicat asezarile au apartinut dintotdeauna localnicilor care au fost oameni liberi. În aceeasi situatie se afla si satele constituite prin vânzari de teren din mosiile statului.
Ca o concluzie se impune constatarea ca asemenea altor zone etnografice din tara si în judetul Calarasi se constata ca tipul de asezare nu este dat odata pentru totdeauna, ci se modifica in functie de evolutia generala a societatii, in contextul calitativ diferit al orânduirilor sociale, pe masura valorificarii resurselor economice locale si a nevoii permanente de ridicare a gradului de confort al locuitorilor.